mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Simone Weil

Leave a comment


Unii nu au auzit de Simone Weil…cei mai multi. Altii, destul de putini, au devenit incurabil atasati de ea. Amestecul dintre biografie si idei, pasiunea cu care si-a imbratisat crezurile, uneori eronate, dorinta de a schimba ceva in aceasta imensa groapa de gunoi care a devenit planeta noastra, idealismul si inteligenta iesita din comun, cuceresc. Am cunoscut-o pe Simone Weil, citindu-l pe Gustave Thibon apoi m-am aplecat asupra a doua din cartile ei, publicate in romaneste… Stiu ca a gresit in multe privinte in judecatile ei. Totodata a avut intuitii extraordinare, specifice celui care a avut harul sa priveasca prin crapatura usii intredeschise, in odaia celuilalt taram. Sau mai bine zis, sa ciocaneasca in zidul ce ne desparte de Dumnezeu si apoi sa stea cu urechea lipita de acesta, asteptandu-i raspunsul.

“Doi prizonieri din celule alăturate comunică între ei ciocănind în perete. Peretele este lucrul care îi separă dar este şi mijlocul lor de comunicare. La fel este cu noi şi cu Dumnezeu. Fiecare separare este o legătură.”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s