mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Elogiul prostiei

1 Comment


Ma enerveaza prostia.

Ea este diferita de ignoranta – cu totii suntem ignoranti in anumite domenii si este normal sa fie asa. Prostia incepe acolo unde ignoranta se ridica din banca ei si imbraca haina competentei. Ea merge impreuna cu fudulia si pe alocuri se confunda cu aceasta.

Prostul are are opinii si vrea sa si le exprime; vrea sa fie ascultat, fara insa sa fie dispus sa plateasca pretul adevaratei cunoasteri, care intotdeauna implica munca. Pentru el stiinta incepe la capatul telecomenzii si culmea intelepciunii este atinsa cu ochii holbati in Discovery.

De acolo a aflat ca Isus a fost casatorit cu Maria Magdalena si a avut copii cu aceasta. Banuia el, dom’le, ca-i o chestie necurata in religia asta, ca biserica ascunde ceva, da’ in sfarsit, s-au gasit astia de pe Discovery si Dan Brown, sa le dea peste nas. Si acum se grabeste sa-si impartaseasca cu altii revelatia primita, ca de…degeaba stii si ai, daca ceilalti nu stiu ca stii, pentru ca “nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el” (Prov.18:2).

Prostia este prin definitie militanta, agresiva; ea nu poate trai decat in mediul infect si caldicel al arogantei, cu un “EU” umflat ca o gogoasa si o multime de gura casca care si-au pus creierul la conservat in formol si-i lasa pe altii sa gandeasca pentru ei.

Exista prostul in varianta bisericeasca: intotdeauna gata sa deschida gura, sa-si dea cu parerea; pentru el tonul ridicat se confunda cu autoritatea asa ca, ori de cate ori spune ceva in biserica, trebuie sa tipe. El intotdeauna are “un cuvant”, “un indemn”, etc. Si fereasca Dumnezeu sa-l contrazici sau sa gandesti diferit. Miza discutiilor nu este atat de mult aflarea adevarului cat propria sa imagine, asa ca n-o sa cedeze in ciuda tuturor argumentelor din univers…plus inca cateva.

Vrea sa predice, fara insa sa plateasca pretul studiului si al rugaciunii.

Vrea sa conduca, fara insa sa traiasca conditia smereniei si a zdrobirii, fara de care orice conducere sfarseste in manipulare.

Vrea sa cante, insa orele petrecute cu partitura in fata si buchisind, nu-l ispitesc in niciun fel.

Nu citeste, insa…citeaza. Din orice l-ar putea face sa treaca drept o persoana cultivata: Shakespeare, Goethe, Ellie Wiesel etc. Are Biblia la degetul mic; Apocalipsa – joaca de copii.

Este un om perfect – a…sigur, niciodata n-o sa pretinda asta…Pana la urma si Biblia spune ca “toti au pacatuit”. Insa are un mod anume, indirect, de a transmite mesajul unor expreiente pe care nu le-a trait, a unei relatii cu Dumnezeu pe care n-o are si a unui nivel de maturitate la care n-a ajuns.

Niciodata vulnerabil, interpreteaza o multitudine de roluri pentru care are un sertar cu o multitudine de masti, cate una pentru fiecare tip de ascultatori, eventual pentru fiecare ascultator, daca e vorba de cei influenti si cu bani, sursa de binecuvantari ce trebuie mulse. Este pastor perfect, sot iubitor si tata desavarsit. Zambeste pentru ca nu-l costa nimic si da bine. E superficial pentru ca nu se pricepe sa fie altfel si de aceea face din superficialitate, virtute.

Dumnezeu lucreaza prin el „in mod minunat”. Daca o baba plange in timp ce predica el, o sa-ti spuna ca Duhul Sfant a cercetat biserica si trezirea a inceput acolo. Daca in urma multor insistente reuseste sa ridice trei maini de „predati” Domnului, o sa vorbeasca despre cei „multi” care s-au convertit prin el. Are mereu povesti despre miracole, semne, etc., pe care de altfel, nimeni nu le-a vazut. Si totul s-a petrecut prin el si datorita lui. El posteste si o spune, se roaga si o arata, daruieste si o declara zgomotos.

Quintesenta prostiei nu este sa nu stii, sa nu ai si sa nu poti, ci sa le pretinzi pe toate. Sa-ti traiesti viata ca un actor pe o scena de carton, si fiecare persoana cu care interactionezi sa fie privita ca un potential furnizor de admiratie si aplauze.

Crestinismul inseamna inteligenta pentru ca acesteia eu ii asociez bunul simt de a recunoaste ce esti, tocmai pentru ca vrei sa mergi inainte, sa traiesti schimbarea pe care Christos a pregatit-o atunci cand te-a chemat la Sine.

Advertisements

One thought on “Elogiul prostiei

  1. Pingback: Dacă prostia s-ar vinde… | Georgiana Lungu Dacă prostia s-ar vinde… | Povestea Mea

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s