mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Capetele patrate

8 Comments


Cele mai multe erau patrate. De fapt cubice, dar zic patrate pentru ca asa s-a incetatenit printre toti cei ce-i priveau. Mai erau si cativa tuguiati dar si astia le numeau “patrate”. Chiar erau patrate daca le priveai de undeva de sus, numai ca nu prea aveai cum sa faci asta. Pomi in care sa te urci nu erau in preajma asa ca trebuia sa inchizi ochii si sa-ti imaginezi cum ar fi fost sa stai suspendat deasuprea tuturor si sa te uiti la ei de acolo, din vazduh.

Capetele patrate erau puternice pentru ca erau multe. Lucioase si netede, se pare ca niciodata n-au avut parte de ceva care se se asemene cu podoaba capilara si care le-ar fi putut rotunji colturile, fie si numai ca aspect. Se stiau asa dintotdeauna si erau fericiti in patratosenia lor. Aveau parte de vise patrate, iubiri patrate si chiar si dezamagirile, initial haotice si fara forma, luau in timp conturul aceleiasi binecunoscute figuri geometrice.

Problema erau uneori copiii. Nu intotdeauna se nasteau destul de patrati si atunci in familii apareau crize de gelozie din partea sotilor suspiciosi. Cum asa: ai copil cu capatana in forma de romb sau dreptunghi cu denivelari concave, cand tu esti patrat si nevasta-ta, patrata? Lucrurile pareau ca scapa de sub control dar incetul situatia incepea sa remedieze pentru ca isi luau pruncii si-i izbeau cu capul de perete, calculand imaginar muchiile ce trebuie indreptate si cam de cate lovituri ar fi nevoie ca sa-i aduca la calea (a se citi “forma”) cea buna.

Capetele patrate erau foarte religioase. Aveau slujbe identice, care incepeau si se terminau la aceeasi ora, dupa un tipic bine stabilit. Simetriile nu numai ca nu deranjau ci erau insasi quintesenta religiei lor si cel mai iubit pasaj din Biblie era cel cu “mie nu-mi este greu sa va spun mereu aceleasi lucruri, iar voua va este de folos”, poate impreuna cu “Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al randuielii”.

Biserica patrata era locul in care niciodata nu se intampla nimic, ceea ce era o garantie desavarsita a faptului ca dumnezeul patrat era prezent in fiece serviciu religios, in mijlocul adevaratei sale biserici. Un alt avantaj al nimicului – perpetuu intamplator – era acela ca unde nimic nu-i, nici raul nu-si afla locul si lipsa raului este definitia binelui din dictionarul patrat.

Capetele patrate cantau cantece patrate, aflate intoteauna “supt numarul”… Numerele variau dar acesta este un aspect fara prea mare importanta si oricum, perfectionistii visau la vremea cand toate cantarile vor fi sub acelasi numar si se vor canta in aceeasi gama.

Capetele patrate isi iubeau existenta molcoma si se pliau perfect pe zilele care intotdeauna durau la fel: 24 de ore. Ideea ca ceva s-ar putea schimba ii oripila si-i facea sa vorbeasca despre lepadarea de credinta din zilele din urma si despre nevoia de a strange randurile in jurul idealului patrat si a credintei de aceeasi forma, asteptand revenirea dumnezeului lor care, evident, ii va rapi doar pe ei si va lasa in urma, in focul si pucioasa ce se vor dezlantui, toate celelalte figuri geometrice care au refuzat pocainta intru patratosenie.

Capetele patrate urau de moarte capetele tuguiate. Mai abitir decat urau lipsa totale de cap, caracteristica majoritatii laice a populatiei tarii. E de inteles: migrarea de la capete patrate catre cele tuguiate era cat de cat plauzibila, pe cand sansele autodecapitarii desavarsite erau practic nule.

De aceea capetele patrate s-au dezlantuit impotriva tuguiatilor. Evident, aveau dreptate, cum sa nu aiba? Si cat de orb trebuie sa fii ca sa nu-ti dai seama ca tuguierea e o activitate demonica, ca dracu se baga sub cutia craniana si o impinge in sus si ca asta inseamna inaltare iar inaltarea e trufie si trufia-i de la al rau?

Unde mai pui ca capetele tuguiate canta din harfe dreptunghiulare si cantecele sunt nu “supt numarul” ci langa numarul…,  iar Dumnezeul caruia i se inchina nu este consecvent patrat, romb sau triunghiular ci “transcendent”, spun ei, transcendenta fiind o forma geometrica radical opusa patratului.

Prin urmare ucideti capetele tuguiate, balacariti-i, citati din bibliile patrate si luati-le gatul cu versete, discreditati-i, porcaiti-i in asa fel incat nimeni sa nu mai vrea sa aiba de-a face cu ei, amestecati-i cu dejectii ca sa puta, sa duhneasca erezie prin toti porii.

Si la capatul drumului, cununi de aur asteptau capete patrate, ca suprema rasplatire pentru dreapta credinta aparata cu consecventa.

Si pentru ca-mi place la nebunie ironia, nu ma pot stapani sa-mi imaginez ca atunci cand le-au insfacat si au incercat sa si le indese pe scafarlii, capetele patrate au realizat cu stupoare ca respectivele cununi erau rotunde….

Advertisements

8 thoughts on “Capetele patrate

  1. Sa nu zici ca-i de la tine chestia asta!… Ii geniala!!

  2. Ok, da de ce ai folosit imperfectul? capetele patrate apartin trecutului? Sau e un ? :))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s