mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Razlete

2 Comments


Fragmente de idei, cuvinte razlete adunate dintr-o carte pe care o citesc de ceva timp. Se numeste “Placerea de a te povesti tie insuti” si este un fel de jurnal al lui Julien Green. E genul de carte pe care o citesti pe indelete, luni, poate ani in sir si unde poti sa reiei lectura de unde ai lasat-o in urma cu o luna sau zece, fara nicio problema. Are un anume farmec, ca mirosul unei cafele intr-o dimineata de sambata cand realizezi ca poti sa ramai intins in pat cat de mult vrei, ca nu exista graba, obligatii, chestii de facut si chiar daca ar fi, e una din zilele cand iti permiti sa uiti, sa nu-ti pese pur si simplu.

“”O fraza din Swift care mi se pare admirabila: “E destul sa vezi ce cap au cei carora le-a dat Dumnezeu bani ca sa-ti dai seama cat pret pune El pe bogatii.””

“Suferinta. Exista in acest cuvant o intreaga lume cu haurile ei, cu sperantele ei tematoare, cu lacrimile, noaptea, zorile, ziua si amurgul ei. Saracie a limbajului omenesc. Cum sa spui cu niste cuvinte tot ce vrei sa spui?”

“Una din cele mai bune predici din cate mi-a fost dat sa ascult este cea pe care mi-o tine oglinda in fiecare dimineata. Nu variaza si nu-i placut s-o auzi, dar are o putere de convingere extraordinara.”

“…tristetea de-a fi pe lume si de-a simti amenintarea care apasa tot ce iubim. Nu pot fi pe deplin fericit intr-o lume in care moartea a avut intotdeauna ultimul cuvant si poate interveni in orice clipa.”

Advertisements

2 thoughts on “Razlete

  1. Frumos. Vezi ca ti-am folosit fraza din Swift ptr. a le-o spune si altora. Spun ca “ti-am” folosit-o, pentru ca de la tine am aflat-o. Ii tare.

  2. “E destul sa vezi ce cap au cei carora le-a dat Dumnezeu bani ca sa-ti dai seama cat pret pune El pe bogatii.”

    Eram curioasa a vad cum suna aceasta fraza in engleza, cum vine de la tatal ei de-acasa.
    Nu imi place sa inghit tot ce mi se intinde pe tava ca fiind: wow ce citat interesant!

    Daca nu gresesc iata ce scrie Johnatan Swift in Letter to Miss Vanhomrigh (August 12, 1720)
    “I shall write to J Barber next post, and desire him to be in no pain about his money.
    I will take no one word of notice of his riches, on purpose to vex him.
    If Heaven had looked upon riches to be valuable thing, it would not have given them to such a scoundrel. “
    (This remarkable sentiment is the sting of Arbuthnot’s celebrated epitah on Chartres. It is applied by the Dean, in a moment of hasty peevisgness to his old friend Barber)

    Citatul in discutie este:
    “If Heaven had looked upon riches to be valuable thing, it would not have given them to such a scoundrel” (tradus mot-a-mot : Daca cerul ar fii considerat bogatiile ca lucruri valoroase nu le-ar fii dat unei asemenea canalii)

    Traducerea, care a trecut printr-o filiera franceza (Julien Green preia citatul in jurnalele sale scrise in limba franceza) suna in romana cam asa::
    “E destul sa vezi ce cap au cei carora le-a dat Dumnezeu bani ca sa-ti dai seama cat pret pune El pe bogatii”

    Citatul original restrange mult aria de interpretare, cei care au bogatii, nevaloroase prin definitie, nu pot fii ceva mai buni decat o canalie. Nuanta este una negativa, bogatiile – neavand valoare intrinseca sau deloc, sunt date tot unor persoane asa zis nevaloroase.
    Dar mai mult, chiar daca la prima vedere luata din context fraza pare sa fie foarte generala, aici Swift o adreseaza unui om anume Barber, ca atare nu mi se pare ok sa se preia un citat relativ general ca furnizor de principii generale de viata.

    Citatul in romana are un spectru mai mare de interpretare decat cel in engleza, e mai general, poate avea nuante pozitive si negative in egala masura.

    In fine, cred ca suntem chemati sa mantuim pornirile pacatoase capatate prin cadere chiar si pe acelea de imbogatire, poti fii un om bogat si poti avea o minte sclipitoare, munci din greu si sluji lui Dumnezeu cu umilinta. Bineinteles ca prin har si intermedierea , implicarea Duhului in viata noastra.
    De asemenea consider ca celor carora li s-a dat mult, administratori fiind, pe langa responsabilitate mai mare, cred ca pot inmulti mai mult resursele Imparatiei si pot investi mult in oameni si nevoile lor.
    Cum zicea Parintele DJ, pentru un crestin a fii prost si lenes este pacat.
    Sa fim seriosi toti ne folosim de resursele, bogatiile date in administrare de Dumnezeu: case, salarii, capacitati de invatare, munca, vointa, efort, sacrificiu etc.
    Mai mult sau mai putin.
    Desconsiderarea bogatilor doar pe motivul bogatiilor posedate nu vine din iubire, ci din necunostinta. Un om trebuie cunsocut inainte de a fi judecat, bogat sau sarac fiind.

    Loredana

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s