mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Visand la nemarginita mare

1 Comment


Am realizat deunazi ca vara a trecut de jumatate si eu mi-am petrecut-o undeva intre birou si camera mea cu storurile trase si patul in care ma intind atunci cand ajung acasa si intre cele doua calculatoare: cel de la lucru si cel personal si ca nu e bine, frumos si normal.

Ma gandesc ce-ar trebui sa fac ca sa ma desprind din aceasta rutina ucigatoare de viata? Planuiam sa plec in August undeva, la Istambul de exemplu… sa ating pietrele care duc in ele atata istorie si sa privesc cerul pe care l-au privit pentru ultima oara cei care au fost macelariti de turci, atunci cand Constantinopolul ca cazut in mana acestora.

Intre timp ma enervez ca prostul, ma agit, vociferez si ma cert cu cine se nimereste pe chestii politice, beau apa plata si visez la nemarginita mare, cu valuri al caror vuiet aduce linistea aproape de suftet si te rupe de nebunia din spatele tau si iti arata ca nu esti mai mult decat o cochilie rostogolita de ape pe nisipul umed asa ca orice agitatie este inutila si stupida asa cum inutila si stupida este secunda ce indrazneste sa infrunte eternitatea.

Advertisements

One thought on “Visand la nemarginita mare

  1. Rutina ucigatoare? Cel putin e linistita!
    Cum e sa alergi toata ziua bifand sarcini pe o lista nesfarsita cu lucruri de facut ca intr-un carusel stricat din care nu reusesti sa cobori?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s