mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Cate ceva despre speranta

2 Comments


Uneori cel mai greu lucru in viata mi se pare sa iti regasesti speranta.

Disperarea este atractiva pentru ca este realista. Pusa alaturi, speranta pare o fatuca naiva si prostuta, o gascultia care se lasa trombonita de un smecher versat si crede ca ea e prima din univers care a inteles cu adevarat ce e iubirea, in timp ce nimeni altcineva nu se pricepe la asta.

Adevarta speranta se naste dintr-o confruntare dura cu realitatea, o lupta cu ceea ce nu vrei sa vezi si sa accepti.

Doar cei care au cunoscut adevarta disperare pot sa spere cu adevarat. In afara intelegerii, speranta este o dorinta difuza si fara substanta.

Legea gravitatiei te poate duce la deznadejde sau te poate umple de bucurie. Nici una din aceste stari subiective, insa, n-o va schimba.

Nu se poate spera fara o disperare prealabila dar nici nu se poate trai in disperare. Disperarea este un interval, o zona de tranzitie, conditie a iesirii la lumina.

Pascal spunea ca atunci cand oamenii si-au inteles conditia, au alergat la distractie. Poate n-ar fi alergat intr-acolo fara aceasta intelegere insa amara fericire este cea platita cu pretul ignorantei. Orbii din nastere nu sufera durerea apusului insa nici nu traiesc nadejdea rasaritului de a doua zi.

Despre Avraam se spune ca a nadajduit impotriva oricarei nadejdi. Adica opusul nadejdii nu este deznadejdea ci o alta nadejde, una mai mica, mai aproape de pamant si de ceea ce poti atinge fara sa te intinzi, dureros, catre cer.

E greu sa speri cu adevarat pentru ca e usor, facil, sa faci altfel.

Crestinismul este de un realism cumplit si de aceea purtator de nemarginita speranta. El nu neaga intunericul pacatului ci exalta harul care se inmulteste odata cu acesta, il copleseste si il surclaseaza. Refuza sa ignore descompunerea, fragilitatea si moartea insa paseste pe acestea pentru a atinge culmea invierii din moarte.        

Nu intamplator, semnul, simbolul credintei crestine este o cruce. Nimic mai aproape de oroare si in acelasi timp, niciun lucru nu vorbeste mai frumos despre cer, iubire, viata, iertare. Si despre speranta…

Advertisements

2 thoughts on “Cate ceva despre speranta

  1. Mai, omule, ca bine stii sa le asezi pe hartia virtuala (cuvintele !) 😉

  2. Hm, Elly…de ce oare?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s