mirosdecafea

Just another WordPress.com site

Ganduri inainte de a pleca acasa

3 Comments


In Timisoara ploua torential, ca intr-un basm postmodern al unui Andersen degenerat, intr-o zi de luni monotona si plata.

Rusii au luat Crimea, Pustan si-a luat talpasita din cultul penticostal (cu oi cu tot) iar eu visez sa imi iau masina – ieftina, frumoasa si cu kilometrii putini, de parca as fi un profesor ratat de litaratura sau pictor amator  si nu inginer.

In tot acest timp, timpul trece (cacofonie la care n-am chef sa caut acum o rezolvare), se scurge, fuge intre doua week-end-uri, doua zile de salariu si doua sarbatori in care primesc liber de la serviciu. Recent am realizat ca chestia asta cu timpul care trece este un truc, o smecherie romaneasca  (ca tot ne pricepem de minune la asa ceva), un eufemism menit sa mascheze realitatea ca de fapt cea care trece este viata, propria viata.

Adica noi: carnea, oasele, organele, tesuturile, pielea, parul. Apostolul Pavel vorbea despre o astfel de trecere insa ii aducea intunericul si-l facea sa stea in lumina unui adevar mai inalt, acela ca un alt om din noi, nevazut  dar cel putin la fel de real ca cel vizibil, se innoieste in fiecare zi, devine tot mai frumos si mai puternic.

Evit sa vorbesc prea des la telefon cu unchiul meu si asta pentru ca nu am solutii si nici raspunsuri si pentru ca stiu ca sfaturile bune in mijlocul pustiului, singuratatii si golului lasat de moartea matusii mele sunt  inutile. Si mai stiu ca va continua sa bea in exces, sa fumeze si sa nu manance iar sfarsitul este atat de aproape…

Fericirea este o formula matematica lunga si greoaie, pe care o uitam de cele mai multe ori si o redam trunchiat si gresit intr-un examen pe care il picam de fiecare data si de fiecare data ni se da harul unei alte reexaminari. De fiecare data, cu o singura exceptie: ultima.

Advertisements

3 thoughts on “Ganduri inainte de a pleca acasa

  1. Ce chestie!
    Matusa mea a murit saptamana trecuta, unchiul meu a ramas singur si bea (cu masura, dar regulat) si nu mananca (nu fumeaza).
    Iar eu trec aproape zilnic pe la el, ca doar e in drumul meu, si ii povestesc cum mi-a fost ziua,
    il intreb el ce-a facut si ii arunc prin conversatie sa se duca la doctor si sa se roage ca toti suntem pacatosi.
    Sunt curioasa cum iti percepi tu trecerea prin viata.

    PS.
    Nici eu nu mi-am luat masina, cred ca o sa aman un an. 🙂

  2. “(cu masura, dar regulat)” – o disperare raziolalizata si tinuta sub control. Ar fi fost imposibil asa ceva pentru sufletul rusesc…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s